Un an de vitamina C la 109 pacienți cu boli de sânge precanceroase: ținta n-a fost atinsă. Mai puține decese, dar doar într-o analiză exploratorie.
„Vitamina C vindecă cancerul” circulă de decenii ca remediu-minune, de obicei fără nicio dovadă serioasă în spate. Studiul EVITA e altceva: un test clinic de fază 2, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, condus de hematologa Kirsten Grønbæk (Universitatea din Copenhaga, Rigshospitalet) și de Peter A. Jones (Van Andel Institute, Michigan), pe 109 pacienți din Danemarca și SUA cu o afecțiune de sânge care poate deveni cancer (CCUS) sau cu forme de cancer mieloid cu risc scăzut. Timp de un an, 55 au luat 1.000 mg de vitamina C pe zi, 54 un placebo identic ca aspect, miros și gust. Obiectivul principal — încetinirea creșterii clonelor anormale de celule — NU s-a confirmat. Dar la o urmărire mediană de 33,6 luni, într-o analiză exploratorie care nu era în protocolul studiului, cei cu vitamina C au murit mai rar: 11 decese, față de 24 la placebo. Lucrarea a apărut pe 21 septembrie 2026 în revista Cancer, cu acces liber, cu Stine Ulrik Mikkelsen prim-autoare.
📰 Cum a titrat fiecare
Aceeași știre, în cuvintele fiecărei publicații. Noi nu le punem etichete de orientare — le punem titlurile alături, iar unghiul fiecăreia se vede singur.
Cancer (Wiley)
PubMed Central
ecancer.org
News-Medical.net
Science Media Centre
✅ Se probează
Afirmații susținute de surse verificabile.
Lucrarea „Oral vitamin C supplementation in patients with clonal cytopenia of undetermined significance or lower-risk myeloid malignancies: Results from EVITA, a phase 2 randomized, placebo-controlled trial” a apărut în revista Cancer (American Cancer Society / Wiley) pe 21 septembrie 2026, cu acces liber (licență CC BY-NC-ND). Prim-autoare: Stine Ulrik Mikkelsen; autori coordonatori: Kirsten Grønbæk (Departamentul de Hematologie, Rigshospitalet, și Universitatea din Copenhaga) și Peter A. Jones (Van Andel Institute, Grand Rapids, Michigan). Trialul a fost condus de echipa Van Andel Institute–Stand Up To Cancer Epigenetics Dream Team, pornind de la un studiu-pilot din 2016; EVITA a început în 2017.
Design: 109 pacienți cu CCUS (citopenie clonală cu semnificație nedeterminată) sau cu forme de cancer mieloid cu risc scăzut, fără tratament oncologic în curs, înrolați între noiembrie 2017 și septembrie 2022 la Rigshospitalet (81), Spitalul Universitar Herlev (15) și Spitalul Universitar Aalborg (5), în Danemarca, și la Universitatea Southern California (8), în SUA. 55 au primit 1.000 mg de vitamina C pe cale orală, zilnic, timp de 12 luni; 54 au primit un placebo identic ca ambalaj, aspect, miros și gust, iar nici pacienții, nici medicii nu au știut cine ce primește. La înscriere, 57% dintre participanți aveau vitamina C în sânge la un nivel deficitar sau insuficient; la cei din grupul activ, nivelul s-a corectat.
Rezultate secundare: grupul cu vitamina C a avut mai puține evenimente adverse grave (18 din 55, adică 33%, față de 30 din 53, adică 57%, la placebo). Tot la grupul cu vitamina C au fost mai rare anemia, pneumonia, artrita acută aseptică și sângerările interne; în schimb, problemele digestive (diaree, esofagită, infecții gastrointestinale) au fost mai frecvente. Lucrarea raportează și traiectorii diferite ale unor citokine inflamatorii. La o urmărire mediană de 33,6 luni (aproape 3 ani), s-au înregistrat 35 de decese în total: 24 în grupul placebo și 11 în grupul cu vitamina C. În analiza exploratorie, supraviețuirea a fost semnificativ mai lungă cu vitamina C (hazard ratio 0,35); autorii o prezintă ca semnal de confirmat, nu ca rezultat principal.
⚠️ Contestat / neclar
Puncte unde sursele diferă sau unde formularea inițială era imprecisă.
🔴 La obiectivul principal al studiului — ca vitamina C să încetinească creșterea clonelor anormale de celule din sânge — rezultatul NU s-a confirmat. Nici obiectivele clinice secundare (progresia bolii, ameliorarea hematologică) nu au arătat diferențe între grupuri. Supraviețuirea, rezultatul care a făcut titluri, a fost analizată post hoc, ca obiectiv exploratoriu: autorii scriu că analiza a fost planificată înainte de finalul studiului, dar nu era inclusă în protocol.
Dr. Manoj Raghavan (Universitatea din Birmingham), hematolog care nu a participat la studiu: „rezultatul major, de supraviețuire globală mai bună, a venit dintr-o analiză exploratorie post-hoc — nu una prestabilită, ceea ce slăbește, dar nu anulează, descoperirea”. Tot el citește diferit rezultatele biologice: spune că nivelurile de citokine și chemokine „nu au arătat corelație cu tratamentul”, în timp ce lucrarea vorbește de traiectorii diferite ale citokinelor — aici sursele nu spun același lucru. Dr. John Riches (Barts Cancer Institute), de asemenea din afara studiului: e un studiu „relativ mic” care „n-a fost conceput să testeze dacă vitamina C ajută oamenii să trăiască mai mult”; concluzia lui: „nu avem încă dovezi suficient de bune ca să spunem că vitamina C îmbunătățește rezultatele sau ar trebui să schimbe practica clinică”.
Chiar coordonatoarea studiului, Kirsten Grønbæk, pune limita explicit: „e prea devreme ca să facem recomandări definitive pe baza rezultatelor noastre”. Echipa spune că analizele suplimentare, despre mecanismul biologic din spatele diferenței de supraviețuire, sunt „în curs”, și că e nevoie de un studiu de fază 3, mai mare, ca să se confirme sau nu semnalul. Nu există azi niciun tratament aprobat care să prevină trecerea CCUS spre leucemie acută; îngrijirea standard rămâne monitorizarea.
Limitele pe care le scriu chiar autorii: eșantion relativ mic și fără un calcul formal al mărimii lui, deci studiul putea să nu aibă puterea de a vedea diferențe modeste la obiectivul principal; tratamentul a durat doar 12 luni, iar după aceea unii participanți ar fi putut lua vitamina C pe cont propriu, nedocumentat, ceea ce putea influența rezultatele pe termen lung. Tot ei scriu că ritmul de creștere a clonelor nu e un indicator potrivit pentru a judeca eficiența unui tratament la acești pacienți.
💬 Opinie, nu fapt
Interpretări, etichete și judecăți de valoare — separate explicit de fapte.
🤖 Nota AI
🎓 Articol din secțiunea „Minți luminate”: pleacă de la o lucrare științifică publicată, cu link către original.
De ce e REZUMAT, nu traducere integrală: lucrarea are acces liber, dar cu licența Creative Commons BY-NC-ND, care nu permite traduceri ca lucrări derivate; am rezumat și explicat rezultatele, cu citate scurte.
Ce s-a verificat: textul integral al lucrării, în copia liberă din PubMed Central (titlu, autori, afilieri, DOI, licența, data publicării — 21 septembrie 2026, designul, obiectivele, evenimentele adverse, decesele pe braț, paragraful de limite), plus trei relatări despre același studiu (HCPLive, ecancer.org, News-Medical.net), care se potrivesc cu lucrarea pe cifre (109 pacienți, 55 față de 54, 1.000 mg/zi, 24 față de 11 decese, urmărire de 33,6 luni). Ce am adăugat noi: reacțiile a doi hematologi din afara studiului (via Science Media Centre), care arată de ce rezultatul de supraviețuire nu e, încă, o dovadă — vine dintr-o analiză exploratorie, nu din obiectivul principal, care nu a fost atins — și locul în care unul dintre ei citește altfel decât autorii datele despre citokine. Nu decretăm nimic; arătăm ce s-a măsurat și ce nu s-a confirmat.
🔗 Vezi și
Alte verificări ale noastre legate de acest subiect.
Probat Minți luminate · 2026-10-18
Probat Minți luminate · 2026-10-17
Probat Minți luminate · 2026-10-16
Probat Minți luminate · 2026-10-15
Probat Minți luminate · 2026-10-14
Noi am turnat apa... concluzia e a ta.
Am pus alături ce se probează cu surse și ce rămâne contestat, neclar sau opinie. Verifică sursele, cântărește dovezile — tragi tu linia între fapt și interpretare.
← Înapoi la prima pagină