Lunete de vedere nocturnă de 510.000 de dolari, trecute în acte drept sticlă. Așa lucra, după FT, rețeaua A7 a lui Ilan Șor.

Potrivit Financial Times, care a obținut „sute de mii de fișiere” din interiorul A7, firma a folosit documente falsificate și metode clasice de spălare a banilor ca să mute peste 6,9 miliarde de dolari prin sistemul bancar internațional, în ciuda sancțiunilor impuse Rusiei. A7 a fost fondată de Ilan Șor, cu sprijinul Promsvyazbank (PSB), bancă de stat rusă apropiată de industria de apărare.

Sumele pe bănci, între finalul lui 2024 și august 2025, potrivit FT: aproximativ 1,1 miliarde de dolari în conturi Standard Chartered din Hong Kong, 273 de milioane la DBS Hong Kong, 74 de milioane la clienți Citigroup și circa 18 milioane la clienți Deutsche Bank din Europa; 17 entități cu conturi la First Abu Dhabi Bank au făcut plăți în străinătate de peste 1,8 miliarde.

Metoda, potrivit FT, citat de Digi24: cel puțin 100 de firme-paravan, în Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan și Indonezia, facturi falsificate și mii de ștampile de firmă, unele false, altele luate de la firme reale fără știrea lor; codurile vamale ale mărfurilor sancționate erau înlocuite cu coduri apropiate, iar angajații discutau ștergerea „urmelor rusești”, inclusiv cu un program care împiedica apariția caracterelor chirilice în documente.

Exemplul din titlu: în februarie 2025, o plată de 3,6 milioane de renminbi (circa 510.000 de dolari) era, în realitate, pentru 500 de lunete cu vedere nocturnă, pentru un client rus. Actele pregătite o prezentau drept sticlă securizată; angajații s-au gândit să treacă marfa drept încălțăminte, iar unul a răspuns: „Bine, atunci, lasă-l la sticlă”.

Ce au răspuns băncile, potrivit FT: First Abu Dhabi a confirmat că toate conturile legate de A7 identificate fuseseră deja găsite și închise; DBS a spus că nu are o relație directă cu A7 și că a luat măsuri într-un cont; Standard Chartered, Citigroup, JPMorgan și Deutsche Bank și-au subliniat angajamentul față de regulile anti-spălare, dar n-au comentat. A7 și trei bănci din Kârgâzstan nu au răspuns.

Cine e în spatele A7, potrivit RFE/RL (decembrie 2025): Promsvyazbank deține 49%; Ilan Șor e unul dintre conducători, alături de Piotr Fradkov, șeful PSB din 2018 și fiul fostului premier rus Mihail Fradkov; Trezoreria SUA i-a sancționat pe PSB și pe Piotr Fradkov în 2022. Pe 4 septembrie 2025, Vladimir Putin a participat prin videoconferință la deschiderea filialei A7 din Vladivostok.

Tot potrivit RFE/RL, stablecoinul A7A5, legat de rublă, a fost lansat în ianuarie 2025; transferurile au ajuns la 41,2 miliarde de dolari până în iulie, iar firma Chainalysis a raportat un volum de circa 79 de miliarde până în noiembrie 2025. Pe 23 octombrie 2025, Uniunea Europeană a sancționat A7A5, A7 și firme legate, numind moneda „un instrument important de finanțare a activităților care susțin războiul de agresiune” al Rusiei.

Ilan Șor a fost condamnat în lipsă, în 2023, de o instanță din Chișinău, la 15 ani de închisoare, pentru schema din 2014 prin care peste un miliard de dolari au fost scoși din băncile moldovenești, potrivit RFE/RL. E un fapt judiciar separat de investigația despre A7.