De 30 de ani, nimeni nu știa de ce lungimea zilei variază pe cicluri de decenii. Răspunsul e adânc în nucleul Pământului
Lungimea unei zile pe Pământ nu e fixă la 24 de ore — variază cu milisecunde, pe cicluri de câteva decenii, iar cauza a scăpat cercetătorilor timp de 30 de ani. Un studiu publicat în Nature, semnat de Huifeng Zhang și Mathieu Dumberry (Universitatea Alberta), propune un mecanism: o „luptă” gravitațională între nucleul solid al Pământului și porțiuni mai dense din manta.
📰 Cum a titrat fiecare
Aceeași știre, în cuvintele fiecărei publicații. Noi nu le punem etichete de orientare — le punem titlurile alături, iar unghiul fiecăreia se vede singur.
✅ Se probează
Afirmații susținute de surse verificabile.
Huifeng Zhang și Mathieu Dumberry, de la Universitatea Alberta, au publicat în Nature un model care leagă variațiile de multe decenii ale lungimii zilei de un cuplu (torque) gravitațional între nucleul solid al Pământului și regiuni cu densitate neobișnuită din baza mantei. Nucleul solid „vrea” să rămână aliniat cu aceste regiuni dense din manta, dar e împins spre dezaliniere de curgerile, în general spre vest, ale nucleului exterior lichid, apoi tras înapoi, treptat, de gravitație.
Modelul arată că acest cuplu gravitațional poate scurta sau lungi o zi cu câteva milisecunde, pe un ciclu de aproximativ 70 de ani — suficient cât să explice variațiile observate de decenii în măsurătorile lungimii zilei, fără să fie nevoie de explicații suplimentare bazate exclusiv pe forțe electromagnetice sau topografice la granița nucleu-manta.
Autorii precizează că forțele electromagnetice și topografice de la granița nucleu-manta „pot juca un rol”, dar faza lor opusă sugerează că acestea acționează mai degrabă ca frână, nu ca motor al schimbării — adică rezistă la variația lungimii zilei, nu o produc. Cuplul gravitațional rămâne, în modelul lor, explicația principală.
⚠️ Contestat / neclar
Puncte unde sursele diferă sau unde formularea inițială era imprecisă.
Modelul se bazează pe presupuneri despre structura internă a Pământului (forma și poziția regiunilor dense din manta, viteza de deformare vâscoasă a nucleului solid pe o scară de timp de aproximativ zece ani) care nu pot fi observate direct — sunt inferate din date seismologice și geodezice indirecte, nu măsurate nemijlocit. E un model care se potrivește bine cu observațiile de multe decenii, dar rămâne un model, nu o măsurătoare directă a interiorului Pământului.
🤖 Nota AI
🔬 Am rezumat și pus în context în română un studiu cu recenzie inter pares, publicat în Nature (link mai sus). Nu putem verifica direct interiorul Pământului — nimeni n-a coborât acolo — așa că am marcat clar, la „Contestat”, că modelul se bazează pe deducții din date indirecte (seismologie, geodezie), nu pe observație directă a nucleului. Asta nu-l face mai puțin valabil ca explicație științifică, dar cititorul trebuie să știe diferența dintre „am măsurat” și „am dedus dintr-un model care se potrivește cu datele”.
Ce înseamnă „câteva milisecunde” pe o zi de 86.400 de secunde
O variație de câteva milisecunde reprezintă aproximativ 0,00001% din durata unei zile — imposibil de simțit, dar perfect măsurabilă cu ceasurile atomice și cu tehnicile de geodezie folosite azi pentru a urmări rotația Pământului cu precizie de microsecunde. Aceste variații mici contează pentru cercetătorii care sincronizează sateliți, sisteme GPS și ceasuri atomice la nivel mondial, unde diferențe de fracțiuni de secundă, acumulate în timp, trebuie corectate periodic (de-aia există „secunda intercalară”). Explicația nu schimbă nimic în viața de zi cu zi — dar lămurește un mecanism fizic care a rămas neexplicat timp de trei decenii.
🔗 Vezi și
Alte verificări ale noastre legate de acest subiect.
Probat Știință · 2026-09-27
Riscul de supradiagnostic la mamografie a fost supraestimat decenii la rând, arată o reanaliză
Probat Știință · 2026-09-27
Probat Știință · 2026-09-27
Probat Știință · 2026-09-27
Somnul REM scade riscul pentru 83 de boli. Dar nu dovedește cauza
Probat Știință · 2026-09-26
O gaură neagră din Calea Lactee trage un jet de particule spre Pământ
Probat Știință · 2026-09-26
💡 Ceva deștept azi · Minți luminate
Nature Communications · Universitatea Goethe Frankfurt · Universitatea Halle-Wittenberg · iDiv · Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași · 2026-09-19
Noi am turnat apa... concluzia e a ta.
Am pus alături ce se probează cu surse și ce rămâne contestat, neclar sau opinie. Verifică sursele, cântărește dovezile — tragi tu linia între fapt și interpretare.
← Înapoi la prima pagină