O oră de beznă în Oradea „pentru sistemul energetic național” — ce arată cifrele exacte

Primarul Florin Birta a anunțat, la începutul lunii august 2026, amânarea cu aproximativ o oră a pornirii iluminatului public în Oradea (de la circa 21:00 la circa 22:00), motivând decizia prin nevoia de a reduce consumul în intervalul orar 19:00-23:00, considerat critic pentru Sistemul Energetic Național. Primăria a precizat că fiecare oră de întârziere înseamnă o economie de 3,3 MWh, la un consum anual al iluminatului public orădean de peste 13.000 MWh (aproximativ 30 MWh pe zi, în luna august).

Justificarea are un fundal real: seceta a scăzut debitul Dunării sub pragul necesar răcirii reactoarelor de la Cernavodă, iar Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 pe 28 iulie 2026, urmată de Unitatea 2 la jumătatea lunii august. Cele două unități au o capacitate combinată de circa 1.400 MW, adică aproximativ 20% din producția normală de electricitate a României — un deficit acoperit, potrivit Economedia, prin importuri mai scumpe și prin activarea unor capacități pe gaz și cărbune, cu efecte vizibile în creșterea prețurilor pe piața spot (PZU).

Măsura orădeană a stârnit critici online, oamenii reclamând nesiguranța pe străzi întunecate — pentru pietoni, bicicliști și persoane în vârstă — și cerând ca economia să fie făcută „în altă parte, nu pe spinarea orădenilor”. Alte orașe (Tecuci, Arad, Brașov) au ales, în aceeași perioadă, reducerea intensității iluminatului cu 50% în loc de întârzierea completă a aprinderii — o variantă pe care Oradea avea infrastructura să o aplice.

În fața criticilor, primarul Florin Birta a anunțat revenirea la programul normal de iluminat cel târziu de la începutul anului școlar, 7 septembrie 2026, susținând că măsura a fost „o datorie națională, nu un exercițiu de imagine”. Ea a durat, în total, aproximativ o lună — perioada în care Cernavodă a rămas oprită.