1 din 13 tineri de 18-29 de ani are deja plăci pe artere, fără simptome. La 60-70 de ani, procentul ajunge la 9 din 10.
Studiul REACT, condus de Henning Bundgaard (Rigshospitalet, Copenhaga) și Borja Ibáñez (CNIC, Madrid), a scanat arterele a 16.808 adulți din Danemarca și Spania, cu vârste între 18 și 70 de ani, fără boli cardiovasculare cunoscute și fără simptome. Rezultatul: peste jumătate aveau deja plăci de ateroscleroză — inclusiv aproape 8% dintre cei de 18-29 de ani. Datele au fost prezentate la ESC Congress 2026 și publicate simultan în New England Journal of Medicine, pe 29 august 2026.
✅ Se probează
Afirmații susținute de surse verificabile.
Studiul „Prevalence of Silent Atherosclerosis across Adult Life” (REACT), condus de profesorul Henning Bundgaard (Rigshospitalet — Spitalul Universitar din Copenhaga, Danemarca) și profesorul Borja Ibáñez (Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares, Madrid, Spania), a fost prezentat într-o sesiune Hot Line la ESC Congress 2026 și publicat simultan, pe 29 august 2026, în New England Journal of Medicine.
Studiu transversal (o singură măsurare per persoană, nu o urmărire în timp) pe 16.808 adulți din Danemarca și Spania, cu vârste între 18 și 70 de ani, fără boli cardiovasculare cunoscute și fără simptome. Cercetătorii au folosit imagistică avansată pe trei regiuni arteriale — carotide, femurale și coronare — plus biomarkeri din sânge și imagini retiniene.
Rezultate: plăci de ateroscleroză au fost depistate la 57,1% din totalul participanților. Pe grupe de vârstă: aproximativ 1 din 13 (≈7,7%) la 18-29 de ani, crescând până la aproximativ 9 din 10 la 60-70 de ani. Bărbații au arătat creșterea prevalenței cu 5-10 ani mai devreme decât femeile; la femei, cea mai accentuată creștere a fost între 40 și 60 de ani. Prof. Bundgaard: „Aceste date, din mai multe locații, susțin ideea de ateroscleroză tăcută ca proces de boală sistemic, progresiv, bărbații având o traiectorie aterosclerotică cu 5-10 ani mai timpurie decât femeile” (traducere din engleză).
⚠️ Contestat / neclar
Puncte unde sursele diferă sau unde formularea inițială era imprecisă.
🔴 Limita recunoscută de autori: studiul arată CÂT de răspândită e ateroscleroza tăcută, nu dacă depistarea ei precoce, prin imagistică, schimbă efectiv rezultatele clinice. Comunicatul oficial precizează că rezultatele „susțin studii prospective ulterioare pentru a investiga dacă tratamentul ghidat de imagistică, la cei cu dovezi timpurii de boală, poate îmbunătăți standardele actuale” — un studiu randomizat separat, planificat ca pas următor, nu încă realizat.
🤖 Nota AI
🔬 Am rezumat și pus în context în română un studiu prezentat la ESC Congress 2026 și publicat simultan în New England Journal of Medicine — sursă primară instituțională (comunicatul oficial al Societății Europene de Cardiologie), confirmată de o a doua sursă independentă de presă medicală de specialitate.
De la „1 din 13” la „9 din 10” — ce arată, de fapt, curba cu vârsta
🔗 Vezi și
Alte verificări ale noastre legate de acest subiect.
Probat Știință · 2026-10-01
Probat Știință · 2026-09-30
Probat Știință · 2026-09-30
Probat Știință · 2026-09-30
Probat Știință · 2026-09-30
Probat Știință · 2026-09-30
💡 Ceva deștept azi · Minți luminate
MIT News · PNAS Nexus · 2026-09-30
Noi am turnat apa... concluzia e a ta.
Am pus alături ce se probează cu surse și ce rămâne contestat, neclar sau opinie. Verifică sursele, cântărește dovezile — tragi tu linia între fapt și interpretare.
← Înapoi la prima pagină