Șefa CCR: anularea alegerilor „nu e un caz singular în Europa”. Exemplele ei sunt reale, dar de altă întindere

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a spus la o reuniune a Asociației Curților Constituționale Francofone, la Palatul Parlamentului, că decizia CCR din decembrie 2024 „nu a fost un caz singular în Europa”. Ca exemple a dat Austria (2016) și Bulgaria (martie 2025). La reuniune au participat președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu.

Austria: pe 1 iulie 2016, Curtea Constituțională a anulat turul doi al alegerilor prezidențiale din 22 mai, prima dată când anula un scrutin federal în întregime. Motivul: regulile de numărare a voturilor prin poștă fuseseră încălcate în 14 circumscripții, pentru circa 77.000 de voturi, față de o diferență de circa 30.000 între candidați. Curtea scrie că a anulat scrutinul fără să speculeze dacă încălcările au dus efectiv la manipulare. Turul a fost refăcut pe 4 decembrie 2016.

Bulgaria: pe 13 martie 2025, Curtea Constituțională a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din 27 octombrie 2024. A numit 16 deputați a căror alegere a fost anulată, după ce o renumărare parțială a găsit diferențe între numărul de buletine raportat și dovezile fizice, și a cerut Comisiei Electorale să refacă repartizarea mandatelor. A respins cererile de a declara alegerile nule în întregime.

România: pe 6 decembrie 2024, CCR a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui, cu reluarea lui integrală. Motivarea publicată arată, potrivit rezumatului Capital, încălcări grave ale legislației electorale pe durata procesului, cu referire la manipularea votului și la egalitatea de șanse între candidați.