O simulare americană cu Rusia lovind Moldova și România a dat un răspuns călduț al SUA. Ignatius: Articolul 5 e „aproape literă moartă”

Exercițiul s-a jucat luni, 31 august 2026, și a fost co-organizat de Brooks Institute al Universității Cornell împreună cu Fundația Rockefeller. Au participat membri în funcție ai Congresului american și foști oficiali din armată, diplomație și servicii de informații. David Ignatius, editorialist de politică externă la The Washington Post, a participat el însuși și scrie explicit că i s-a permis să relateze cu condiția de a nu identifica participanții.

Scenariul: anul 2028, războiul din Ucraina rămâne un „impas sângeros”, iar Rusia vede o ocazie de a fractura Europa atacând Republica Moldova. Una dintre dronele rusești lovește un depozit de combustibil din România, stat membru NATO, și ucide civili. Lovitura asupra unui membru al Alianței e exact elementul care pune Articolul 5 pe masă.

În interiorul simulării, membrii Congresului au fost de acord că publicul american nu ar susține o acțiune fermă. Reacția americană a fost „timidă”, iar fără conducere americană Europa a rămas fragmentată și dezorganizată. Ignatius scrie că exercițiul a fost „cea mai clară demonstrație” pe care a văzut-o că arhitectura care a protejat securitatea americană și europeană de 81 de ani se destramă.

Cifra de 63 de incidente atribuite Rusiei în Europa din martie încoace NU e a lui Ignatius și nu vine dintr-un raport public. E dintr-o analiză PRIVATĂ făcută de TD International, firmă de consultanță strategică din Washington, împărtășită editorialistului. Defalcarea dată de ei: 43 de incidente cu drone sau în spațiul aerian, 6 operațiuni sau planuri de sabotaj, 6 atacuri cibernetice ori de război electronic și 5 incidente maritime ostile.

Partea din articol care nu e ipotetică deloc: atacurile asupra furnizorilor europeni de armament pentru Ucraina. În aprilie, Ministerul Apărării al Rusiei a publicat numele și adresele a 21 de companii din Europa despre care susținea că produc drone sau componente pentru Kiev, iar oficiali ruși le-au numit „ținte potențiale”. În august au urmat sabotaje la Milrem Robotics (Estonia, drone), EMCO (Bulgaria, proiectile de 155 mm) și KNDS Ammo (Italia, muniție) — multe executate, potrivit relatării, prin grupări infracționale locale, ca să nu rămână amprenta GRU. Germania a acuzat Rusia de un atac cu dronă din 4 august asupra unui avion cargo ucrainean pe aeroportul Leipzig/Halle, iar ministrul german de interne a spus: „Suntem ținta zilnică a războiului hibrid”.

Contextul diplomatic din text: directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova ca să transmită că războiul e într-un impas, pe fondul impresiei unor oficiali americani că Putin nu primește o evaluare realistă a problemelor de pe front. Răspunsul public al lui Putin, câteva zile mai târziu: „Nu se negociază cu teroriștii”. Putin a respins și alternativele la canalul Kushner–Witkoff, spunând că lucrează confortabil cu „oameni pe care îi cunoaștem bine”, apropiați ai lui Trump.

Cu trei luni înainte, în mai 2026, un exercițiu NATO real desfășurat inclusiv în România a mers în direcția opusă. La Trojan Footprint 2026 — peste 3.000 de militari din forțe speciale, din 23 de state aliate și partenere — scenariul a fost ocuparea unei clădiri de către trupe ale unui stat inamic, folosită pentru fabricarea de drone. În exercițiu, Articolul 5 a fost activat, iar România a primit sprijin aliat. Au acționat operatori ai Batalionului 53 Comando de la Bacău alături de forțe speciale italiene.