România rămâne pe ultima treaptă „bună” la rating. S&P spune de ce nu e suficient.

S&P Global Ratings a anunțat pe 2 octombrie 2026 că reconfirmă ratingul suveran al României la „BBB-” (pe termen lung), cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria „investment grade” (recomandat investițiilor) — un pas sub aceasta ar duce ratingul în categoria speculativă, cunoscută informal drept „junk”.

S&P a legat explicit perspectiva negativă de criza politică, nu doar de cifrele economice: agenția a avertizat că „un proces prelungit de formare a guvernului, în urma dizolvării coaliției din mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028”. Cu doar câteva zile înainte de verdict, guvernul propus de Siegfried Mureșan a picat în Parlament, cu 182 de voturi din cele 233 necesare.

Printre riscurile economice enumerate de S&P: datoria publică netă estimată să treacă de 60% din PIB în 2027, cheltuielile cu dobânzile estimate la 3,3% din PIB până în 2028, și deficitul de cont curent, de 7,5% din PIB în 2026 (proiectat la 7% în 2027). Scenariul optimist al agenției: o revizuire la perspectivă „stabilă” dacă deficitele bugetar și extern continuă să se reducă.

Ministrul interimar de finanțe, Alexandru Nazare, a declarat: „Cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade extinse de guvern interimar. E un rezultat important, dar nu este suficient.” El a adăugat că următoarele obiective vitale sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și un buget credibil pentru 2027.

Decizia S&P e în linie cu celelalte două mari agenții: Moody's are România la Baa3 (echivalentul BBB-), cu perspectivă negativă, iar Fitch la BBB-, tot cu perspectivă negativă — toate trei la limita inferioară a categoriei „investment grade”.