Un test de sânge a găsit de 6,5 ori mai multe cancere în aproape 36.000 de oameni. Firma care a plătit studiul e chiar cea care vinde testul.
Studiul PATHFINDER 2, publicat pe 22 septembrie 2026 în Nature Medicine, a testat pe aproape 36.000 de oameni un test de sânge care caută urme ADN de cancer — Galleri, produs de firma americană GRAIL. Adăugat la screening-urile standard, testul a dus la o creștere de 6,5 ori a cancerelor găsite. Dar studiul măsoară câte cancere depistează, nu câte vieți salvează — iar firma care l-a plătit e cea care vinde testul.
📰 Cum a titrat fiecare
Aceeași știre, în cuvintele fiecărei publicații. Noi nu le punem etichete de orientare — le punem titlurile alături, iar unghiul fiecăreia se vede singur.
✅ Se probează
Afirmații susținute de surse verificabile.
Studiul PATHFINDER 2 a inclus 35.878 de participanți în vârstă de 50 de ani sau peste, fără suspiciune de cancer la începutul studiului, în SUA și Canada. Rezultatele au fost publicate pe 22 septembrie 2026 în Nature Medicine, sub titlul „Performance and Safety of a Multi-Cancer Early Detection Test: the PATHFINDER 2 Study”.
Din 287 de participanți la care testul Galleri a arătat un „semnal de cancer”, 173 au fost confirmați ulterior că au chiar cancer — o valoare predictivă pozitivă de 60,3%. Cu alte cuvinte, aproape 4 din 10 rezultate pozitive nu au fost, până la urmă, cancer. Specificitatea testului a fost de 99,64% (rată de fals-pozitiv de 0,36%), iar acuratețea cu care testul a indicat regiunea din corp unde se afla cancerul a fost de 91,3%.
Testul a depistat 69,8% dintre cele 12 tipuri de cancer responsabile pentru majoritatea deceselor prin cancer, dar doar 39,3% dintre toate tipurile de cancer luate împreună — adică ratează mai mult de jumătate din cancerele existente, per total. Adăugat la screening-urile standard (sân, col uterin, colorectal, plămân), testul a dus la o creștere de 6,5 ori a numărului de cancere găsite, iar 70% dintre cancerele noi depistate erau de tipuri pentru care nu există recomandare națională de screening.
⚠️ Contestat / neclar
Puncte unde sursele diferă sau unde formularea inițială era imprecisă.
Studiul arată cât de multe cancere depistează testul, nu dacă asta reduce numărul de decese prin cancer sau prelungește viața pacienților — o întrebare care ar cere ani de urmărire suplimentară, neinclusă în acest raport. Diferența dintre „găsește mai mult cancer” și „salvează mai multe vieți” nu e automată: un test sensibil poate depista și forme de cancer care n-ar fi ajuns niciodată să pună viața în pericol (supradiagnostic), iar rezultatele publicate acum nu lămuresc cât de des se întâmplă asta la Galleri.
Studiul a fost finanțat de GRAIL, compania care produce și vinde testul Galleri, iar cercetătorul principal de la unul dintre centrele de studiu, dr. Nima Nabavizadeh (OHSU Knight Cancer Institute), a declarat relații de consultanță cu GRAIL și cu Exact Sciences, plus onorarii de la Roche Diagnostics. Nu înseamnă că datele sunt greșite — au trecut prin recenzia Nature Medicine —, dar cine a plătit un studiu despre propriul produs e o informație pe care cititorul ar trebui s-o cunoască înainte să tragă concluzii despre cât de „obiectiv” sună rezultatul.
💬 Opinie, nu fapt
Interpretări, etichete și judecăți de valoare — separate explicit de fapte.
🤖 Nota AI
🔬 Am pus alături trei surse despre același studiu — Nature Medicine (recenzat de la egal la egal), OHSU (unul dintre centrele unde s-a făcut studiul) și GRAIL (firma care vinde testul și l-a finanțat) — fiindcă la un studiu de sănătate cu miză comercială, cine plătește și cine vorbește contează la fel de mult ca cifrele.
Ce se probează: pe aproape 36.000 de oameni, testul Galleri a găsit de 6,5 ori mai multe cancere când a fost adăugat la screening-urile standard, cu o rată mică de fals-pozitive (0,36%). Cifrele astea sunt publicate, recenzate și consistente între cele trei surse.
Unde stă limita, nu contestarea unei minciuni, ci a unei concluzii pripite: studiul măsoară câte cancere depistează testul, nu câte vieți salvează. Aproape 4 din 10 rezultate pozitive s-au dovedit, la verificare, că nu erau cancer — ceea ce înseamnă investigații suplimentare, uneori invazive, pentru oameni sănătoși. Iar testul ratează, per total, mai mult de jumătate din tipurile de cancer.
Ce lipsește: date pe termen lung despre supraviețuire și despre câte dintre cancerele găsite ar fi rămas oricum inofensive (supradiagnostic). Fără ele, „a găsi mai mult cancer” nu e totuna cu „a trăi mai mult”.
Ce ar schimba concluzia: un studiu independent de GRAIL, cu urmărire de ani, care să arate direct o scădere a mortalității prin cancer la cei testați cu Galleri față de cei netestați.
🔗 Vezi și
Alte verificări ale noastre legate de acest subiect.
Probat Știință · 2026-09-28
Probat Știință · 2026-09-27
Riscul de supradiagnostic la mamografie a fost supraestimat decenii la rând, arată o reanaliză
Probat Știință · 2026-09-27
Probat Știință · 2026-09-27
Probat Știință · 2026-09-27
Probat Știință · 2026-09-27
💡 Ceva deștept azi · Minți luminate
Journal of Glaciology · Universitatea Hokkaido, Institutul de Științe ale Temperaturilor Joase · 2026-09-19
Noi am turnat apa... concluzia e a ta.
Am pus alături ce se probează cu surse și ce rămâne contestat, neclar sau opinie. Verifică sursele, cântărește dovezile — tragi tu linia între fapt și interpretare.
← Înapoi la prima pagină