România a pierdut un milion de alegători sub 24 de ani. Dintre cei rămași, 42% au votat în mai 2025

Câți sunt și câți votează. În 2025, România are 1,57 milioane de alegători sub 24 de ani. În 2000 erau 2,6 milioane: 15,8% din electorat atunci, 8,7% acum. La primul tur al prezidențialelor, pe 4 mai 2025, au votat puțin peste 664.000 dintre ei, adică 42%.

Cât cântăresc la urne. Tinerii de 18–29 de ani sunt doar 9% dintre alegătorii României, mai puțin de jumătate față de cei peste 65 de ani (21%). Studiul FES a calculat și prezența lor reală la parlamentarele din 2020, din datele de vot: 32,5%. În același sondaj, tinerii declarau că au votat 50%. Diferența arată că sondajele umflă participarea tinerilor.

Cât îi interesează și cât știu. În același studiu FES, 45% dintre tineri spun că nu-i interesează politica. În 2019 erau peste trei sferturi. 40% spun că nu știu mare lucru despre politică, 34% că știu mediu și 26% că știu mult. 23% nu știu sau nu vor să spună unde se așază pe axa stânga–dreapta.

Ce fac, în afară de vot. FES a întrebat tinerii ce au făcut vreodată: 32% voluntariat într-un ONG, 29% petiții online, 21% boicot al unor produse, 20% mitinguri, 17% activitate politică online, 10% au lucrat pentru un partid sau un grup politic. 43% n-au făcut niciuna dintre acestea. Parlamentul, guvernul și partidele sunt instituțiile în care tinerii au cea mai mică încredere: sub 20%.

Comparația cu Europa. În sondajul Parlamentului European din toamna lui 2024, 35% dintre tinerii români de 16–30 de ani spun că au votat vreodată la alegeri locale, naționale sau europene, față de 39% media UE. 26% au semnat o petiție (la fel ca media UE), 19% au postat opinii politice online și 16% au făcut voluntariat. Pentru informații politice, tinerii români folosesc cel mai des YouTube și Facebook (câte 42%), apoi TikTok (35%).

Ce știu elevii. În studiul internațional ICCS 2022, la prima participare a României, elevii de clasa a VIII-a au obținut 470 de puncte la cunoștințe civice, față de media internațională de 508: locul 16 din 20. Aproximativ un sfert sunt la nivelul D sau sub, față de 14,2% media. Opt din zece spun că vor vota, dar doar trei din zece s-ar înscrie într-un partid.

Câți tineri ajung în parlamente. La nivel mondial, doar 2,8% dintre parlamentari au 30 de ani sau mai puțin (date la 31 iulie 2025), la fel ca în 2023. În România, Constituția cere cel puțin 23 de ani pentru a candida la Camera Deputaților, 33 pentru Senat și 35 pentru președinte, deși votul e de la 18.

În lume, tinerii participă și în afara urnelor. În 2024 și 2025, proteste conduse în mare parte de tineri au dus la retragerea legii fiscale în Kenya (26 iunie 2024), la căderea premierei Sheikh Hasina în Bangladesh (august 2024) și la demisia premierului K.P. Sharma Oli în Nepal (9 septembrie 2025). Au fost și morți: în Bangladesh, potrivit unui raport ONU, până la 1.400.

De unde se informează. Rețelele sociale au devenit principala sursă de știri pentru 39% dintre tinerii de 18–24 de ani în 2025, față de 21% în 2015, în piețele urmărite de Reuters Institute. 22% dintre ei folosesc TikTok pentru știri, față de 0% în 2014.

De ce contează primul vot. Un studiu pe milioane de alegători din SUA (Coppock & Green) arată că, în medie, faptul că ai votat la o alegere crește cu 10 puncte procentuale șansa să votezi și la următoarea. Efectul variază de la circa 7 la aproape 20 de puncte, după stat. Altfel spus, votul se învață, iar primele alegeri contează.

Cine votează primește politici. Când în statele americane au crescut numărul tinerilor care votează (prin înscrierea pe liste de la 16–17 ani), cheltuielile statelor s-au mutat spre învățământul superior. Studii pe alte grupuri arată același tipar: când un grup începe să voteze, politicile se mută spre el.