Trei luni după drona explodată în Portul Constanța: Miruță spune că România și Ucraina comunică acum „aproape în timp real”

Pe 5 iunie 2026, o dronă navală ucraineană s-a autodetonat în Portul Constanța, fără victime; potrivit relatărilor din perioadă, ea făcea parte dintr-un grup de patru drone lansate din apropierea Sevastopolului, care ar fi pierdut legătura cu operatorii din cauza unui suspectat bruiaj electronic rusesc.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis oficial Ucrainei, la scurt timp după incident, o listă cu 14 întrebări tehnice; pe 19-20 iunie 2026 el a declarat că partea ucraineană promisese răspunsuri abia „începând cu 23 iunie” — cu aproape trei săptămâni întârziere față de incident.

Pe 3 iulie 2026, Miruță a confirmat că răspunsul primit de la Ucraina a validat ipoteza tehnică a specialiștilor români: microprocesorul dronei are o secvență de reprogramare manuală pentru anumite scenarii, iar România a cerut ca, pe viitor, dronele să se autodetoneze autonom dacă intră în apele teritoriale românești și pierd comunicația cu operatorul.

Pe 13 august 2026, Miruță a declarat că, în urma cererii sale, s-a stabilit o linie de comunicare directă între ofițerii Forțelor Navale române și un contact permanent din partea ucraineană, care confirmă sau infirmă evenimente „aproape în timp real” — o schimbare față de întârzierile de la momentul incidentului.

Potrivit lui Miruță, radarele Ministerului Apărării, cele ale Poliției de Frontieră și radarele bulgare nu au detectat drona respectivă înainte de explozie; drona a fost descrisă drept una atipică, de mici dimensiuni, cu rază de lansare incertă (posibil între 10 și 500 de kilometri). Pentru că (cel puțin) una dintre drone a căzut pe teritoriul Bulgariei, ancheta oficială a incidentului rămâne, potrivit ministrului, responsabilitatea exclusivă a autorităților bulgare, la care România nu participă oficial.