Comisia de anchetă pe întâlnirea Bolojan–Tănăsescu, aprobată în comisie — PNL și USR se opun trimiterii ei în plenul Senatului

Marți, 18 august 2026, Comisia pentru constituționalitate a Senatului, condusă de senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, a votat cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă (fără abțineri) inițierea unei anchete parlamentare privind circumstanțele întâlnirii din 14 august dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. Solicitarea a venit de la grupul parlamentar PACE — Întâi România.

Votul din comisie a mers pe linii de partid: pentru — PSD, AUR și PACE — Întâi România; împotrivă — PNL și USR, cele două partide ai căror lideri (Bolojan e președintele PNL) sunt vizați indirect de anchetă.

În aceeași zi, 18 august, Biroul Permanent al Senatului a decis trimiterea solicitării către plenul Senatului, care urmează să voteze — potrivit BURSA — „săptămâna viitoare”, luni sau marți, dacă se inițiază oficial ancheta cerută de Comisia de Constituționalitate.

Miercuri, 19 august, potrivit DCNews, PNL și USR s-au opus, în Biroul Permanent, trimiterii imediate la vot în plen a hotărârii privind ancheta — fără ca aceasta să însemne un blocaj definitiv, ci o amânare a votului plenului. Grupul PACE — Întâi România a cerut, ca reacție, convocarea unei ședințe extraordinare a Senatului pentru a grăbi votul.

Obiectivul declarat al anchetei, potrivit textului votat în comisie: clarificarea condițiilor și împrejurărilor în care s-a desfășurat întâlnirea, natura și scopul ei, motivul pentru care a avut loc în biroul președintelui Senatului, și temele discutate. Termenul de raport al comisiei de anchetă este de două săptămâni, iar audierile — Bolojan, Tănăsescu și angajați din biroul președintelui Senatului, unde s-a desfășurat întâlnirea — sunt țintite pentru 26 august, condiționat de votul plenului.

Reacția lui Ilie Bolojan, reluată constant din 17 august: „de multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar” — poziția lui e că întâlnirile dintre demnitari sunt o parte normală a activității instituționale. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a explicat public că propunerea locului i-a aparținut premierului, discuția vizând repartizarea unor spații suplimentare pentru Curte.