Guvern vs. ÎCCJ: a patra amânare — Curtea Supremă mută pronunțarea pe restanțele magistraților la 3 septembrie, CCR își amână și ea verdictul pentru 23 septembrie

Curtea de Apel București a admis pe 5 mai 2026 acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să aloce, inclusiv printr-o rectificare bugetară, fondurile necesare plății restanțelor salariale ale magistraților — rezultate dintr-o majorare de 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, stabilită prin hotărâri judecătorești definitive și aplicabilă retroactiv din 2018. Curtea a dat Guvernului un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Guvernul a contestat hotărârea și a cerut instanței să sesizeze atât Curtea Constituțională (CCR), cu o excepție privind competența instanțelor de a impune Guvernului alocări bugetare suplimentare, cât și Curtea de Justiție a UE (CJUE), cu o întrebare preliminară, cerând suspendarea procesului până la un răspuns. Premierul interimar Ilie Bolojan a argumentat public că „instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice” și că „puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici”.

ÎCCJ — care e și instanța chemată să dea decizia definitivă în propriul proces, ca reclamant — a amânat pronunțarea de trei ori până azi: de la termenul din 9 iulie la 23 iulie, apoi la 6 august, apoi la 20 august. Azi, 20 august 2026, a amânat-o a patra oară, pentru 3 septembrie 2026 — dată la care instanța urmează să se pronunțe și asupra cererilor Guvernului de sesizare a CCR și a CJUE.

Separat de procesul de la ÎCCJ, CCR a discutat pe 16 iulie 2026 sesizarea de conflict juridic de natură constituțională depusă de Bolojan, dar și-a amânat propria decizie pentru 23 septembrie 2026 — la peste două luni distanță. Sesizarea privește și restanțe suplimentare de circa 3 miliarde de lei din zona Parchetelor, alături de cele 4,8 miliarde de lei de la ÎCCJ.

Hotărârea Curții de Apel prevede, pentru cazul neplății, penalități de 1% pe zi din suma datorată plus o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie — penalitatea de 1% pe zi fiind estimată de presă la circa 48 de milioane de lei, aproximativ 9 milioane de euro, pe zi de întârziere.