100 de zile fără guvern cu puteri depline: ce s-a întâmplat de la demiterea lui Bolojan și ce rămâne blocat

Parlamentul a adoptat, marți, 5 mai 2026, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan, cu 281 de voturi „pentru” — cel mai mare număr de voturi pentru o moțiune de cenzură din istoria Parlamentului României, potrivit relatărilor concordante ale mai multor redacții.

Declanșatorul rupturii dintre PSD și restul coaliției a fost planul fostului premier Ilie Bolojan de a lista la Bursa de Valori București pachete minoritare din companii de stat — printre care CEC Bank, Hidroelectrica și Romgaz, plus alte active precum Compania Națională Aeroporturi București, Portul Constanța, Poșta Română sau Romarm. PSD a calificat public planul drept o „privatizare accelerată” a unor active strategice, „în contradicție completă cu logica economică”; Guvernul a susținut că listările ar fi adus capital, discipină de piață și guvernanță corporativă mai bună, păstrând controlul statului.

Miniștrii PSD și-au retras sprijinul politic și au demisionat din Guvern pe 23 aprilie 2026, interimatele fiind preluate de miniștri PNL, USR și UDMR. Președintele Nicușor Dan a exclus, la momentul demiterii, organizarea de alegeri anticipate, declarând că România „va avea un nou guvern într-un termen rezonabil”. De atunci, președintele a făcut două nominalizări succesive pentru funcția de premier: Eugen Tomac (PMP), anunțat pe 4 iunie și abandonat după negocieri eșuate, apoi Adrian Veștea (PNL), desemnat pe 14 iunie și respins de Parlament pe 22 iunie, cu doar 189 de voturi din cele 233 necesare pentru învestitură.

La peste 100 de zile de la demitere (relatare din 13 august 2026), președintele Nicușor Dan evită o nouă nominalizare de premier și pare să aștepte finalul lunii august sau începutul lui septembrie, inclusiv finalizarea procesului de salvare a unor jaloane din PNRR, înainte de a relua discuțiile. Președintele a declarat, potrivit unor relatări din iulie, că nu va desemna un al treilea candidat decât dacă apare „o înțelegere clară și asumată între cele 4 partide” (PSD, PNL, USR, UDMR), care să propună și un nume comun.

Blocajul politic are consecințe concrete deja documentate: reformele esențiale din PNRR (pensii speciale, guvernanța companiilor de stat, consolidare fiscală) sunt întârziate, punând în pericol accesul la zeci de miliarde de euro; legea salarizării unitare — parte din același pachet PNRR — a fost blocată și de Curtea de Apel București, la cererea sindicatului Sanitas, cu riscul pierderii a circa 700 de milioane de euro din fonduri europene. Lipsa unui executiv cu puteri depline a coincis cu o inflație care rămâne peste 6,5-7%, iar Banca Națională a menținut dobânda-cheie la 6,5% — cea mai ridicată din UE — invocând explicit incertitudinea politică.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, s-a declarat optimist că, după 15 august 2026, România va avea „un guvern cu puteri depline”, susținând că PSD — pe care îl descrie drept cel mai mare partid parlamentar, cu 27-28% — ar putea forma o majoritate chiar și fără PNL și USR. Grindeanu a precizat că partidul „nu a pus garduri” privind o eventuală colaborare viitoare cu PNL și că PSD rămâne deschis inclusiv variantei alegerilor anticipate, dacă nu se găsește o soluție politică viabilă.