Mandatul lui Fritz s-a încheiat pe 30 septembrie. Comisia de la Veneția, sesizată „de urgență”, își dă opinia abia în decembrie.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, pe 18 iunie 2026, recursul lui Dominic Fritz și a validat raportul ANI din iulie 2024: în 2020, după ce fusese ales primar, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), iar documentația tehnică pentru beneficiar fusese făcută de firma unui consilier local USR care îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania electorală. Fritz s-a apărat în instanță spunând că fostul primar, Nicolae Robu, aprobase deja proiectul, iar funcționarii i-au recomandat să confirme aprobarea.

Pe 4 august 2026, prefectul județului Timiș, Paul Finta, a semnat un ordin de sancționare disciplinară a lui Dominic Fritz — diminuarea indemnizației cu 10% timp de șase luni — și a precizat că ordinul nu dispune încetarea mandatului: „În cazul conflictului de interese, nu se dispune încetarea mandatului primarului găsit într-o asemenea situație”.

Legea 180/2026 (Legea ANI, jalon PNRR de 770 de milioane de euro), promulgată de Nicușor Dan pe 28 august 2026, conține un amendament promovat de PSD și susținut de AUR: persoanelor declarate definitiv în conflict de interese sau în incompatibilitate le încetează funcția sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Curtea Constituțională a validat amendamentul cu voturile a cinci judecători, iar alți trei au semnat o opinie contrară. Motivarea spune că norma tranzitorie „nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut”, ci încheie „o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată”.

Mandatul lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara a încetat pe 30 septembrie 2026, ca efect al acestei legi. Atribuțiile de primar le-a preluat viceprimarul Ruben Lațcău, desemnat prin Hotărârea Consiliului Local 488 din 19 noiembrie 2024 drept primul înlocuitor de drept al primarului.

La cererea liderilor grupurilor USR, Diana Stoica (Camera Deputaților) și Sorin Șipoș (Senat), Gunn Marit Helgesen, președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, a cerut oficial Comisiei de la Veneția un aviz asupra compatibilității dispozițiilor tranzitorii ale Legii 180/2026, „în special a efectului lor retroactiv”, cu standardele europene. Scrisoarea, făcută publică pe 24 septembrie 2026, spune că dispozițiile „pun capăt ex lege mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, în mod automat și fără nicio evaluare individualizată”.

Potrivit unui comunicat al USR din 9 octombrie 2026, preluat de HotNews (prin Agerpres), G4Media și Stiripesurse, Comisia de la Veneția a răspuns favorabil cererii și va analiza Legea 180/2026 în procedură de urgență, cu o opinie care urmează să fie adoptată în sesiunea plenară din 11–12 decembrie 2026.

Potrivit Digi24, recomandările Comisiei de la Veneția au caracter de „soft law”, adică nu sunt obligatorii pentru statul care le primește.