Legea salarizării bugetarilor, fără acord după negocierile de la Cotroceni: miza e de 770 de milioane de euro din PNRR, cu termen 31 august

Negocierile pentru Legea salarizării bugetarilor s-au desfășurat marți seara, 11 august 2026, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Nicușor Dan, cu participarea liderilor PSD (Sorin Grindeanu), PNL (Ilie Bolojan), USR (Dominic Fritz) și UDMR (Kelemen Hunor), plus reprezentanți ai grupului de lucru pentru reformă. Discuțiile au continuat și în ziua următoare, 12 august, fără să se ajungă la un acord politic complet.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că discuțiile au ajuns într-un „impas politic de a lua o decizie”, fără a se obține acordul necesar între partide.

Legea trebuie adoptată și promulgată până la 31 august 2026; nerespectarea acestui termen ar costa României 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ultima formulă discutată la Cotroceni (12 august) a crescut anvelopa bugetară alocată reformei de la 8 la 12 miliarde de lei, din care Educația ar primi 3 miliarde de lei suplimentari — pentru sporul de dirigenție (10-20%), majorări pentru profesorii debutanți (peste 30%) și dublarea plății cu ora. Potrivit ministrului interimar al Muncii, aproximativ 800.000 de angajați bugetari ar urma să beneficieze de creșteri salariale.

Sindicatele din Educație au respins proiectul, calificându-l drept „o cacealma” și susținând că metodologia de calcul a cheltuielilor e defectuoasă. Anton Hadăr, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a declarat că „cheltuielile sunt supraestimate” și a cerut recalcularea cu implicarea Băncii Mondiale, acuzând Ministerul Educației că a folosit date inexacte de la universități. Sindicatele amenință că, fără modificări, „anul școlar ar putea începe în stradă”.

Sectorial, revendicările rămân nerezolvate: Educația cere încă 5 miliarde de lei peste cele 3 alocate suplimentar, iar Sănătatea cere „cu 20 de miliarde mai mult” decât ce s-a discutat la Cotroceni.